oameni de pe drumurile altora
Citesc de dimineata fara sa ma pot satura, aventurile unui Mihai inspre Mongolia si mai mult inapoi, ca de aici am inceput. Imi dispare senzatia de jungla bucuresteana in care oamenii isi pierd umorul si curiozitatea, preferand o morga afectata si calatorii la all inclusive. Da poate ca nu-i chiar asa de rau totusi, poate ca pe Volodea il cheama Vasile si e undeva pe strazile astea, oferind gogosi unui motociclist din Austria care se intoarce spre casa trecand prin Romania.
Hai ca vine iarna peste noi si eu am chef sa plec in Sri Lanka. Asa ca astept sa se intample si minunea asta in lunile care urmeaza.
Idee de proiect foto: serie cu oameni care se intorc din calatorii mai lungi de 3 saptamani, un pic obositi, cu nitel chef de sedentarism pentru o vreme, dar cu multa liniste in ei si un zambet care sta lipit de buze orice ar face.
ma, traguna
Iti propun o lume in destramare, in destrabalare, in schimbul unui gand care se lipeste. E o viata de apa, in care totul se lichefiaza, se scurge voios, fara dare. E o apa cristalina si radioactiva in care nimic nu poate supravietui. Ce-mi dai ca sa ti-o fac cadou?
O sa stea linistita intr-un colt, patetica si nesigura ca amenintarea unei lame ruginite, iar tu o sa o studiezi si o sa poti sa-i spui urato si nebuno, de cate ori iti vine. Sau o sa arzi cu ea coada sarpelui celui mic, maroniu-galbui, ca sa fii sigur ca nu mai creste in directia aia. Sau poti sa mi-o dai mie inapoi ca sa o pun in glastra in care cresc buruieni ratacite, oile negre ale pamantului.
Firefighter pyromaniacs
Facute la un festival de teatru de strada, in fata Casei Poporului. Multa agitatie, multi gura-casca, fotografi.
Au venit pompierii. Doar ca nu erau pompieri, ci actori si nu au stins nimic, ci au dat foc, iar apa lor era un lichid spumos, care mirosea ingrozitor.
